Fericirea si nefericirea felahului

Taranul a constituit baza populatiei egiptene.Acest popor nu a fost nefericit,si nici asuprit,inafara perioadelor de razvratire si de anarhie,a caror victima a fost in primul rand.A lua drept criterii de referinta conditiile de viata ala taranilor egipteni in epocile de decadenta ar insemna o prezentare inexacta a societatii egiptene.

Herodot,care a vizitat Egiptul in secolul 5 i.e.n. a ramas uimit de faptul ca taranii aveau hrana asigurata ata de lesne,datorita solului manos:"Ei culeg roadele pamantului muncind mai putin decat orice alt popor....ei nu-si dau osteneala sa are cu plugul sau cu sapaliga;de asemenea,ei sunt scutiti de alte munci,pe care alti oameni sunt constransi sa le presteze,pentru a avea o recolta buna de grau....".

Campuri intregi de orz(eiot) si de grau bogat in amidon(bote) se desfasoara pe tot cuprinsul tarii de la mlastinile deltei pana la granitele cu Nubia.Inafara "metodei cu purcelul" egipyenii mai foloseau pentru arat si semanat plugul cu brazdar din lemn sau fier,sau o sapaliga mica,rudimentara,din lemn,alcatuita dintr-o coada de lemn destul de lunga ,la capatul acreia era fixat un tais din lemn,prin cu o sfoara impletita dupa cum se poate vedea in hieroglifa care reprezinta sunetul mr.

Dupa ce campul a fost semanat,plugul este tras de doua vaci,sau,la nevoied e taranca si de copii ei.
In general,taranii lucreaza pamantul apartinand unui mare proprietar,al unui nobil sau al uni templu.Ei platesc dijma in natura(saci de grau,in,carne..).

Culesul se efectueaza cu secera cu coada scurta,avand un tais destul de lat,a carui extremitate este ascutita.Spicele de grau sunt transportate in cosuri,duse de oameni sau incarcate pe spinarea magarilor;dupa aceea ele sunt imprastiate pe tot intinsul ariei,unde boii le calca in picioare,iar oamenii le ravasesc din cand in cand.Cu toate acestea,scribii nu impartasesc conditia usoara a omului de la tara.Ei evoca cu groaza conditia taranului -pus intr-o situatie neobisnuita-in Satira meseriilor compusa in imperiul de Mijloc:

Ai uitat de situatia taranului dupa ce i s-a luat zeciuala din recolta.Viermii i-au mancat jumatatea din cantitaea de grau ramasa,iar hipopotamii au ispravit restul.Campurile sala sunt napadite de sute de sobolani,distruse de lacuste,vite mari si pasari mici.Daca taranii nu+si vegeheaya recolta tot timpul,o clipa de neatentie ajunge ca sa fie prada hotilor.Si asta nu e totul; trebuie sa inlocuiasca acum curelele care prind fierul sapaligii de coada si care nu mai sunt bune la nimc,a mai murit si boul care tragea la plug...."

Munca taranului mai cuprindeasi cultivarea inului a fructelor si alegumelor.Inul era smuls cand era inca in floare.In Imperiul Vechi crsterea animaleleor era o mare preocupare.S-a incercat chiar domesticirea gazelelor,a antilopelor sulita,antilopelor vaca si aunei specii de muflon.Dar foarte curand egiptenii s-au convins ca aceste animale nu merita efortul si s-au multumit cu cresterea animalelor domestice:boi,magari,capre,oi;ogradele erau pline de gaste si rate;alte pasari de curte erau gainile si cocosii nu erau cunoscute inca.Grajdul de vite,era situat in prajma locuintei stapanului si era locuinta argatilor,pentru a preintampina furturile.

Mestesugari si artisti:

Artizanatul egiptean(hemut)cuprindea un personal numeros,afectat templelor.In orase,mestesugarii se grupau pe specialitati,stabilindu-0se pe o strada rezervata breslei lor,asa cum se intampla si astzi in Orient.

Prelucrand tulpina plantei acvatice papirus se realizau franghiisi rogojini,sandale si hartie.Tesatorii de papirus erau mesteri in meseria lor:executau o tesatura atat de fina,incat astazi avem nevoie de o lupa pentru a o distinge de matase.Mestesugarii,lucrand cu o arta exceptionala,de la care am mostenitmobilele din lemn de esente rare,decorate cu o marchetarie delicata,statuile si basoreliefurile,picturie si gravurile si cele o mie unu de articole de uz caznic,pentru toaleta sau machiaj,pentru mas si bucatarie,numeroase bijuterii de aur si pietre pretioase,a caror executie este de o finete extraordinara.
In domeniul literaturii avem d

easemenea o multime de texte.egiptenii ne-au lasat o multime de texte ,inscripti religioase,texte mortuare si texte care ne arata momente din viata lor.

 

SUS