Jupiter,cea de a cincea planeta, aflata la 5,2 ua de Soare este cea mai mare planeta a Sistemului Solar, avand un diametru echivalent cu 11,21 diametre terestre si o masa de 317,8 ori mai mare decat masa Pamantului. Totusi, densitatea sa este numai un sfert din cea terestra, ceea ce sugereaza ideea ca Jupiter este o planeta mai degraba lichida, desi nucleul ei, datorita presiunilor uriase, ar putea fi alcatuit din hidrogen metalic, explicandu-se astfel existenta magnetosferei, care inconjoara planeta. Datorita marimii sale atrage spre sine o buna parte din obiectele cosmice care ar putea lovi Pamantul.

Jupiter este al patrulea obiect de pe cer ca stralucire (dupa Soare, Luna si Venus; si cateodata Marte ). A fost cunoscut din timpuri preistorice . Descoperirea de catre Galileo, in 1610, a celor patru mari luni , ale lui Jupiter Io, Europa, Ganymede si Callisto (cunoscute ca lunile Galileene ) a fost prima descoperire a unui centru de miscare aparent necentrat pe Pamant. A fost un punct major in favoarea teoriei heliocentrice de miscare a planetelor a lui Copernicus; sustinerea de catre Galileo a teoriei Copernicinene i-a adus probleme cu Inchizitia.

Jupiter a fost vizitat de catre Pioneer 10 in 1973 si mai tarziu de Pioneer 11, Voyager 1, Voyager 2 si Ulysses. Sonda spatiala Galileo orbiteaza in prezent in jurul lui Jupiter si va trimite inapoi date cel putin in urmatorii doi ani.

Planetele gazoase nu au o suprafata solida, materialul gazos crescand in densitate odata cu adancimea (diametrele date pentru planete sunt pentru nivele de presiune de o atmosfera). Ceea ce vedem privind aceste planete sunt straturile superioare de nori din atmosfera (putin peste nivelul de o atmosfera ).

Jupiter este in jur de 90% hidrogen si 10% heliu (dupa numarul de atomi, 75/25% dupa masa) cu urme de metan, apa, amoniac si "piatra". Asta este foarte aproape de compozitia primordiala din Solar Nebula din care s-a format intregul sistem solar. Saturn are o compozitie similara, dar Uranus si Neptun au mult mai putin hidrogen si heliu.

Cunostintele noastre despre interiorul lui Jupiter (si a celorlalte planete gazoase) sunt indirecte si probabil vor ramane asa pentru mult timp. (Datele atmosferice de la sonda Galileo sunt de la aproximativ 150 km sub stratul superior de nori).
Jupiter este in jur de 90% hidrogen si 10% heliu (dupa numarul de atomi, 75/25% dupa masa) cu urme de metan, apa, amoniac si "piatra". Asta este foarte aproape de compozitia primordiala din Solar Nebula din care s-a format intregul sistem solar. Saturn are o compozitie similara, dar Uranus si Neptun au mult mai putin hidrogen si heliu.

Cunostintele noastre despre interiorul lui Jupiter (si a celorlalte planete gazoase) sunt indirecte si probabil vor ramane asa pentru mult timp. (Datele atmosferice de la sonda Galileo sunt de la aproximativ 150 km sub stratul superior de nori).

Jupiter are probabil un miez de material solid in cantitate de 10 pana la 15 mase Pamantene. Deasupra acestui miez se gaseste partea principala a planetei formata din hidrogen metalic lichid. Aceasta forma exotica a acestui element atat de comun se gaseste doar la presiuni ce depasesc 4 milioane bari, cum este cazul in interiorul lui Jupiter (si Saturn). Hidrogenul metalic lichid e format din electroni si protoni ionizati (ca in interiorul Soarelui dar la o temperatura mult mai mica). La temperatura si presiunea din interiorul lui Jupiter hidrogenul este un lichid, si nu un gaz. Este un conducator electric si sursa campului magnetic a lui Jupiter. Acest strat contine probabil ceva heliu si unele urme de "gheturi".

Stratul de la suprafata e compus in principal din hidrogen molecular obisnuit si heliu ce e lichid in interior si gazos la exterior. Atmosfera care o vedem noi este doar partea superioara a acestui strat adanc. Apa, dioxidul de carbon, metanul si alte molecule simple sunt de asemenea prezente in cantitati mici. Experimente recente au aratat ca hidrogenul nu isi schimba faza de agregare instantaneu. De aceea interiorul planetei joviane probabil nu prezinta granite distincte între diferitele straturi interioare. Se crede ca ar exista trei straturi distincte de nori formate din gheata amoniacala, hidrosulfide de amoniu si un amestec de apa si gheata. Oricum, rezultatele preliminare primite de la sonda Galileo arata doar slabe indicatii de nori (un instrument se pare ca a detectat stratul superior tn timp ce altul pe cel de dedesubtul lui). Dar punctul de intrare al sondei a fost neobisnuit - telescoapele de pe Pamant si alte observatii recente ale orbitei lui Galileo sugereaza ca punctul de intrare s-ar putea sa fi fost una dintre cele mai calde si lipsite de nori portiuni ale lui Jupiter la acel timp.