Uranus este a saptea planeta de la Soare si a treia ca marime (dupa diametru). Uranus este mai mare ca diametru insa mai mica sub aspectul masei decat Neptun.

-orbita: 2,870,990,000 km (19.218 AU) de la Soare
-diametru: 51,118 km (ecuatorial)
-masa: 8.683e25 kg

Uranus este zeitatea greaca ancestrala a Raiurilor, un zeu suprem timpuriu. Uranus a fost fiul si partenerul lui Gaia tatal lui Cronos (Saturn) si al ciclopilor si titanilor (predecesorii zeilor olimpici).

Uranus, prima planeta descoperita in vremurile moderne, a fost descoperita de William Herschel in timp ce scruta sistematic cerul cu telescopul personal pe 13 Martie 1781. A fost de fapt vazuta de mai multe ori inainte insa ignorata fiind considerata o alta stea obisnuita (cea mai timpurie semnalare a sa a fost facuta in 1690 cand John Flamsteed o considera 34 Tauri). Herschel a numit-o " Georgium Sidus" (Planeta Georgiana) in onoarea patronului sau, infamul (pentru americani) Rege George III al Angliei; altii i-au zis "Herschel". Numele de "Uranus" a fost propus pentru prima data de Bode in conformitate cu numele altor planete inspirate din mitologia clasica insa nu a intrat in uz pana in 1850.

Uranus a fost vizitata doar de o nava, Voyager 2 pe 24 Ianuarie 1986.

Majoritatea planetelor se invart pe o axa aproape perpendiculara pe planul eliptic insa axa lui Uranus este aproape paralela cu elipsa. La trecerea lui Voyager 2, polul sud al lui Uranus era orientat aproape direct inspre Soare. Aceasta conduce la ciudatul fapt prin care regiunile polare ale lui Uranus receptioneaza mai multa energie de la Soare decat regiunile ecuatoriale. Uranus este totusi mai calda la ecuator decat la poli. Mecanismul care sta la baza acestor fapte este necunoscut.

Ba chiar este neclar care dintre polii lui Uranus este polul nord. Fie inclinatia axei sale este putin peste 90° si atunci rotatia sa este directa, fie este putin sub 90° si rotatia este retrograda. Problema este ca trebuie trasa o linie despartitoare undeva, pentru ca in cazul lui Venus de exemplu, nu este clar daca rotatia este chiar retrograda (si nu cumva o rotatie directa cu o inclinatie de aproape 180).

Uranus este compusa in mare parte din stanci si felurite gheturi, cu doar 15% hidrogen si putin heliu (in contrast cu Jupiter si Saturn care contin mai mult hidrogen). Uranus (si Neptun) sunt in multe privinte similare sub aspectul miezului cu Jupiter si Saturn mai putin stratul imens de hidrogen metalic lichid. S-ar zice ca Uranus nu ar avea un miez stancos ca si Jupiter si Saturn dar mai degraba materialul sau este mai mult sau mai putin distribuit uniform.

Atmosfera lui Uranus este de aproape 83% hidrogen, 15% heliu si 2% metan.Ca si celelalte planete gazoase, Uranus are grupari de nori care se plimba de ici colo rapid. Dar sunt foarte mici, vizibile numai printr-o marire semnificativa a imaginilor luate de pe Voyager 2. Observatii recente ale lui HST arata nori mai mari si mult mai bine pronuntati. Observatii HST ulterioare arata chiar mai multa activitate. Uranus nu mai este planeta plictisitoare si seaca pe care a vazut-o Voyager. Acum este clar ca diferentele au aparut datorita efectelor sezoniere din moment ce Soarele se afla in prezent la o latitudine Uraniana mai joasa care ar putea cauza efecte mai pronuntate asupra vremii de la zi la noapte. Pana in 2007 Soarele va fi direct deasupra ecuatorului lui Uranus.Culoarea albastra a lui Uranus se datoreaza absorbtiei culorii rosii a metanului in atmosfera superioara. Ar putea sa existe benzi de culoare ca si pe Jupiter insa sunt ascunse vederii de stratul protector de metan.

Asemeni celorlalte planete gazoase, Uranus are inele. Acestea sunt foarte intunecate, ca si cele ale lui Jupiter, insa sunt compuse, pe langa praful fin, din particule destul de mari, ca si cele ale lui Saturn, ajungand la diametre de pana la 10 m. Are 11 inele cunoscute, toate slab conturate; cel mai cunoscut este inelul Epsilon. Inelele lui Uranus au fost descoperite primele dupa cele ale lui Saturn. Acest fapt s-a dovedit extrem de important, relevand faptul ca inelele sunt caracteristici ale planetelor si nu doar lui Saturn. Voyager 2 a descoperit 10 sateliti mai mici, in completare la cei 5 mai mari, cunoscuti deja. E posibil sa mai existe si alti sateliti printre inele.