Venus este cel mai stralucitor corp ceresc dupa Soare si Luna. Fiind o planeta interioara orbitei terestre. Venus poate fi vazuta seara la apus si dimineata la rasarit. Privita de pe Pamant planeta prezinta faze. Radiindu-se pe o orbita interioara celei terestre, Venus eclipseaza Soarele din cand in cand, fenomen care a permis astronomilor sa descopere o atmosfera densa in jurul ei care ii acopera fata de unde si denumirea de planeta cu voal.Dupa marime, masa si densitate, Venus este aproape geamana cu Pamantul, fapt care ii face pe satelitii din trecut sa creada ca acolo ar putea exista viata. Structura interna a Luceafarului o aminteste in multe privinte pe cea a Terrei. Suprafata Luceafarului e mai putin cutanta decat cea a Lunii, planeta are munti, podisuri, cratere de natura vulcanica datorita densitatii mari a atmosferei, fata planetei e mai putin cicatrizata de meteoriti, acestia arzand in atmosfera.

Venus e o planeta activa, are inosfera, insa ii lipseste magneto-sfera, in atmosfera ei au fost inregistrate descarcari electrice, dar ele sunt de natura vulcanica, iscandu-se "din senin".

Planeta este acoperita de nori dense din picaturi de acid sulfuric si de alte substante care contin sulf, picaturile de ploaie nu coboara insa mai jos de 90 km din aceasta cauza temperaturile inalte de la suprafata, ele se evapora. Planeta este lipsita de hidrosfera, solul ei este acoperit cu blocuri de roci negre ca funinginea. Presiunea la sol este de 90 ohm, conditiile aici sunt prea vitrege pentru existenta vietii.

Venus este cunoscuta din vremuri preistorice. Este cel mai stralucitor obiect ceresc, cu exceptia Soarelui si a Lunii. Asemeni lui Mercur, despre Venus se credea ca de fapt sunt doua planete: Eosphorus numit si steaua diminetii si Hesperus numit si steaua serii, insa astronomii greci stiau mai bine.

Deoarece Venus este o planeta inferioara, prezinta faze care se pot vedea cu un telescop din perspectiva terestra. Observatiile lui Galileo asupra acestui fenomen au constituit o dovada importanta in favoarea teoriei heliocentrice a lui Copernic, asupra sistemului solar.

Prima nava care a vizitat Venus a fost Mariner 2 in 1962. A fost regulat vizitata de atunci (pana acum de mai mult de 20 de ori), de catre nave cum ar fi Pioneer Venus precum si cea ruseasca, Venera 7 prima nava care a aterizat vreodata pe o alta planeta, si Venera 9 care a facut primele fotografii ale suprafetei. Cel mai recent, nava spatiala americana orbitatoare Magellan a realizat harti detaliate ale suprafetei lui Venus folosind radarul.

Rotatia lui Venus este oarecum neobisnuita in sensul ca este si foarte lenta (243 zile terestre pentru o zi pe Venus, putin mai lunga decat anul pe Venus) si retrograda. Ca o completare, perioadele de rotatie ale planetei sunt sincronizate in asa fel incat afiseaza intotdeauna aceeasi fata spre Pamant atunci cand cele doua planete sunt apropiate cel mai tare. Fie acesta este un efect de rezonanta, fie o coincidenta, inca nu se stie.

Uneori referirea la Venus se face prin planeta sora Pamantului. In unele privinte sunt chiar similare:

 

- Venus este doar putin mai mica decat Pamantul (95% din diametrul Pamantului, 80% din masa Pamantului).

- ambele prezinta cateva cratere indicand suprafete relativ tinere.

- densitatile si compozitiile lor chimice sunt similare.

Datorita acestor similaritati, s-a crezut ca dincolo de norii sai densi, Venus arata ca si Pamantul si ca are poate chiar si viata. Din nefericire insa studii mai detaliate ale lui Venus arata ca aceasta este cu mult diferita de Pamant sub diferite aspecte. Presiunea atmosferica a lui Venus este la suprafata de 90 de atmospfere (cam aceeasi cu presiunea la o adancime de 1 km in oceanele terestre). Este compusa in mare parte din dioxid de carbon. Exista multe straturi de nori compusi in mare parte din acid sulfuric. Acesti nori blocheaza complet vizionarea suprafetei lui Venus. Aceasta atmosfera densa produce un efect de sera care creste temperatura suprafetei lui Venus de la 400° pana la 740 K (suficient de fierbinte pentru a topi anumite materiale). Suprafata lui Venus este chiar mai fierbinte decat a lui Mercur in ciuda faptului ca este de doua ori mai departe de Soare.